Regulile care i-au revoltat pe angajați după reîntoarcerea la birou: „Dacă discuția e mai lungă de 5 minute, ieșiți pe hol”

Odată cu revenirea la birou, după anii de pandemie în care oamenii au lucrat preponderent de acasă, unele companii încearcă să găsească noi reguli pentru organizarea muncii și creșterea productivității. Uneori însă, acestea ajung să fie greu de înțeles pentru cei care trebuie să le respecte. O discuție pornită pe Reddit de un angajat din România a adunat exemple care merg de la conversații limitate la cinci minute și discuții purtate pe hol până la monitorizarea pauzelor și a activității pe calculator.

Cum încearcă unele companii să „optimizeze” munca la birou Foto: Shutterstock

Într-unul dintre cazurile relatate, o companie în care angajații veneau până acum la sediu trei zile pe săptămână ar fi decis să crească numărul acestora. Pentru patru zile la birou, angajaților li s-ar fi oferit o majorare salarială de 5%, iar pentru cinci zile, de 10%. Cei care nu și-au exprimat opțiunea până la termenul stabilit ar fi trebuit să vină patru zile, dar fără majorarea de salariu.

„Majoritatea au ales 5/5, pentru că e o «bunăvoință» din partea firmei. Dacă alegi 5/5, ai voie totuși 2 zile pe lună de acasă”, povestește angajatul.

Discuțiile dintre colegi, limitate la cinci minute

Întoarcerea la birou ar fi fost urmată însă de alte măsuri. Angajatul susține că spațiul de lucru a fost reorganizat astfel încât activitatea oamenilor să poată fi urmărită mai ușor. Între birouri ar fi fost montate inclusiv separatoare din carton pentru a reduce conversațiile dintre colegi.

Ulterior, angajaților le-ar fi fost prezentat un set de reguli pentru reducerea zgomotului. Una dintre ele prevedea ca nicio discuție purtată în birou să nu dureze mai mult de cinci minute. Dacă doi colegi din încăperi diferite voiau să vorbească, persoana venită în celălalt birou trebuia să rămână în picioare. Pentru conversațiile mai lungi, oamenii ar fi trebuit să iasă pe hol, inclusiv atunci când aveau nevoie de laptop.

„Regula 1: Nicio discuție în birou mai lungă de 5 minute”

O altă regulă era descrisă astfel: „Dacă discuția este mai lungă de 5 minute, angajații, trebuie să iasă pe hol să vorbească.”

Regulile ar fi fost puse într-un document intern în care oamenii puteau lăsa feedback. Potrivit autorului postării, reacțiile au fost atât de critice, încât accesul la document a fost oprit după câteva ore. A doua zi, conducerea ar fi anunțat că măsurile vor fi aplicate, cu o concesie: în timpul conversațiilor de până la cinci minute, angajații puteau totuși să stea jos.

De la pauzele de masă la timpul petrecut la baie

Relatarea acestuia a atras numeroase comentarii, iar un alt angajat a povestit că a întâlnit reguli asemănătoare la un fost loc de muncă. În cazul său, activitatea era urmărită printr-un program de monitorizare, iar o structură internă dedicată productivității analiza inclusiv activitatea pe calculator: „Supraveghere prin Terramind, inclusiv prin cameră. Numărau click-uri, mouse hovering etc. Era un departament de «productivitate» care analiza activitatea.”

Controlul nu se oprea însă la calculator. Potrivit aceleiași mărturii, accesul în fiecare birou se făcea cu cartelă, astfel încât ieșirile puteau fi înregistrate. Angajatul spune că timpul petrecut la baie sau la masă intra în timpul de pauză, iar la sfârșitul zilei trebuiau să rezulte opt ore petrecute efectiv în birou. Dacă timpul era mai mic, situația era semnalată intern: „Era cartela la intrarea în fiecare birou, nu în clădire, deci dacă mergi la baie sau la masă se contoriza în ora de pauză.”

Existau reguli inclusiv pentru masa de prânz. Dacă într-o echipă lucrau două persoane, una trebuia să rămână la birou, ceea ce însemna că cei doi colegi nu puteau lua masa împreună: „Când se lua masa, unul din colegii de echipă trebuia să rămână la birou. Deci, dacă sunt 2, fiecare mănâncă singur.”

Potrivit spuselor sale, nici plecarea imediat după terminarea programului nu era privită cu ochi buni: „Dacă plecam fix după 9h cât era programul era «de prost gust» pentru că dădeam exemplu negativ subalternilor, era bine să mai stau min 30min-1h.”

„Pentru ce mai mergi la birou, dacă vorbești oricum pe chat?”

Nu toți participanții la discuție au respins ideea unor reguli privind liniștea. Unii au atras atenția că discuțiile lungi purtate în spații comune îi pot împiedica pe ceilalți să se concentreze și că stabilirea unor limite poate fi justificată.

„Partea de liniște la birou mi se pare de bun-simț. E oribil să încerci să lucrezi și să ai un grup care stă zeci de minute la taclale lângă sau care au call-urile în mijlocul tuturor”, scrie o persoană.

Aceasta consideră că discuțiile pot fi purtate și prin mesaje, fără ca restul colegilor să fie deranjați. Replica venită de la un alt participant surprinde însă contradicția observată de mulți dintre cei care au comentat: „Pentru ce mai mergi la birou dacă vorbești oricum pe chat?”

Pentru alți angajați, problema nu este existența oricărei reguli, ci nivelul de control la care se ajunge. În contextul în care munca de acasă a devenit un criteriu important în alegerea unui job, obligativitatea prezenței cinci zile pe săptămână poate conta inclusiv în recrutare.

„Am refuzat recruterii care mă contactau pentru poziții mari cu 5/5 la birou: le-am spus că la 5/5 la birou nici nu mă interesează cât oferă”, scrie unul dintre participanții la discuție.

Discuția arată două probleme diferite care ajung să se suprapună: nevoia legitimă de liniște și organizare într-un spațiu comun și micromanagementul care poate transforma aproape orice gest al angajatului într-un indicator de productivitate. Iar atunci când companiile cer din nou prezență aproape permanentă la sediu, întrebarea nu mai este doar câte zile trebuie petrecute la birou, ci și cât control este rezonabil asupra modului în care oamenii își desfășoară acele ore.

Când organizarea muncii se transformă în control

Regulile privind activitatea la birou ridică și o întrebare mai largă: cât de mult trebuie urmărit modul în care un angajat își petrece programul atunci când rezultatele sale sunt bune?

Laura Vasilescu, expertă în legislația muncii și trainer în cadrul Azami Training, explica anterior pentru „Adevărul” că prezența la birou nu ar trebui să devină un scop în sine: „Dacă un angajat livrează rezultate excelente, este implicat și colaborarea funcționează, atunci merită să ne întrebăm dacă problema este, într-adevăr, locul din care lucrează sau lipsa de încredere.”

În opinia sa, discuția despre productivitate ar trebui să pornească mai degrabă de la obiective și rezultate decât de la supravegherea permanentă a angajaților.

„Poate că adevărata provocare nu este să controlăm unde stă omul opt ore pe zi, ci să construim organizații în care există obiective clare, responsabilitate și încredere reciprocă. Cred că viitorul înseamnă flexibilitate, adaptare și maturitate managerială. Iar decizia ar trebui luată în funcție de oameni, de roluri și de rezultate, nu după modă sau după frică”, spunea Laura Vasilescu.